Psalmul 50 al lui David

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea ta am făcut. Încât drept eşti tu întru cuvintele tale şi biruitor când vei judeca tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi întru păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-ve cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa ta şi Duhul tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dămi mie bucuria mântuirii tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile tale şi cei necredincioşi la tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda ta. Că de-ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jerta dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei.




Sper să vă fie de folos, la fel cum îmi este şi mereu când spun această rugăciune pentru iertarea păcatelor. Doamne-ajută, şi nu uitaţi niciodată că în primul rând trebuie să îl iubim pe Dumnezeu, şi apoi să ne iubim fiecare familiile! Poooop!